Formare pe masura corespunde oricarei formari construite in functie de problematica punctuala a unei intreprinderi. Ea porneste in general de la un caiet de sarcini continand caracteristicile
unei cereri specifice. Acest caiet de sarcini prezinta contextul intreprinderii si serviciile sale, obiectivele urmarite, publicul tinta pentru formare. In specificatiile sale functionale, el
da indicatii cu privire la obiectivele operationale ce trebuiesc indeplinite precum satisfacerea clientilor, aprofundarea unui nou program informatic, reusirea lansarii unui produs si
rezultatele scontate in termeni de dezvoltare a capacitatilor sau competentelor.
Succesul unei formari pe masura necesita respectarea derularii etapelor. Prima etapa este asocierea persoanelor implicate in formare la redactarea caietului de sarcini. In fapt, deseori
prestatorul de formari si clientul uita de cei ce urmeaza a fi formati. Este nevoie deci de crearea unei scheme prin care viitori „elevi”sa-si exprime nevoile legate direct de activitatea lor
profesionala, si nu doar o inventariere a nevoii de formare care nu este decat o reprezentare a priori a unei situatii.
A doua etapa este distingerea clara a tot ce depinde de ingineria de formare adica a ceea ce are legatura cu arhitectura dispozitivului de formare:
- rolul fiecarui actor : manageri, tutori, „elevi”
- situatiile utile de studiat precum organizarea in alternanta, managementul de proiect, sesiuni de formare la distanta sau lucru individual
si ceea ce depinde de ingineria pedagogica adica metodele si modele de animare, suportul de formare si scriptul de animare.
A treia etapa consta in pilotarea formarii pe masura. In aceasta privinta, cu cat formarea este mai complexa si cuprinde mai multe mize, cu atat aceasta etapa trebuie sa reuneasca toate
partile implicate in proiectul de formare.
In fine, etapa de evaluare nu se limiteaza doar la masurarea satisfactiei participantilor ci va cauta sa repereze efectele concrete asupra organizatii intreprinderii, cresterea cifrei de afacei
sau reusita proiectelor.
Ameliorarea constanta a practicilor de inginerie pot fi asociate industrializarii economiei odata cu interventiile lui Taylor, care vizau perfectionare gesturilor, pana la cele ale psihologilor
care studiaza dinamica grupurilor in vederea ameliorarii relatiilor sociale in intreprinderi, si mai recent cele ale responsabililor de calitate ce cauta sa optimizeze procesele. Astazi, mizele
formarilor pe masura sunt luarea in calcul a specificitatilor individuale, a stilurilor de invatare, a modalitatii in care fiecare se pozitioneaza in raport cu abilitatile si cunostintele.
Camerele de Comert si Industrie au fost create pentru a dezvolta teritoriile si intreprinderile respective si ulterior au inteles ca toate acestea depinde de comptentele oamenilor. Astfel au
aparut cele mai vechi scoli de comert. Datorita proximitatii cu sefi de intreprinderi, ele au putut sa ofere solutii adaptate si sa creeze solutii pe masura inovante si performante. In spiritul
acestei traditii, astazi, Camerele isi concep interventiile in formare cu o grija constanta pentru performanta.
Denis Cristol, responsabil formare continua Advancia si Negocia, doctor in stiintele educatiei